În contextul discuțiilor din spațiul public privind inițiativa de modificare a procedurii de regres în privința judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor consideră că se impun precizări privind soluția normativă propusă pe această dimensiune.

Având respectul firesc pentru eforturile autorităților de asigurare, la nivel național,  a unui cadru legislativ clar, precis și conform standardelor internaționale, Consiliul Superior al Procurorilor apreciază aspirația de a oferi cel mai bun răspuns așteptărilor de remediere a omisiunilor invocate de mecanismele de monitorizare.

Respectiv, Consiliul Superior al Procurorilor a analizat Proiectul de lege care vine să modifice aspecte importante din procedura de regres în privința procurorilor și a prezentat opinia instituțională, care poate fi accesată aici și aici.

Potrivit avizelor elaborate, se susține, de principiu, necesitatea îmbunătățirii procedurii în speță, însă au fost evidențiate mai multe îngrijorări aferente conceptului promovat.

Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor notează că există mai multe riscuri deduse din instituirea posibilității de înaintare a acțiunii de regres în temeiul sancționării disciplinare a procurorului, deoarece nu coroborează cu standardele de independență și imparțialitate.

Această poziție Consiliul Superior al Procurorilor o acordează cu constatările din Hotărârea nr.23 din 25 iulie 2016 a Curții Constituționale, care a statuat expres că reglementările în această materie sunt constituționale în măsura în care acțiunea de regres se bazează pe o sentință pronunțată în cadrul unei proceduri judiciare separate la nivel național.

Rezultă în mod cert că doar vinovăția penală, stabilită prin sentință, poate să justifice depunerea acțiunii de regres, care urmează a fi examinată în condițiile legii pentru a se vedea dacă poate fi angajată răspunderea patrimonială a procurorului.

De asemenea, Consiliul Superior al Procurorilor a identificat și a argumentat unele rezerve ce decurg din definiția termenului de intenție și neglijență gravă propusă pentru dezbateri, care nu este suficient de clară și previzibilă.

Particularitățile reliefate au un grad înalt de sensibilitate juridică și urmează a fi tratate cu prudență pentru a se asigura că garanțiile statutului procurorilor nu sunt afectate.

Pe cale de consecință, Consiliul Superior al Procurorilor a venit cu propuneri de reformulare a unor texte de lege, justificându-și raționamentele și oferind soluții de îmbunătățiri.

Consiliul Superior al Procurorilor menționează că legea trebuie să prevadă clar și cu multă atenție limitele răspunderii juridice a judecătorilor și procurorilor reieșind din rolul constituțional ce le revine într-o societate, raportat la criteriul firesc că aceste categorii profesionale pot realiza un act de justiție eficient doar în condițiile lipsei presiunilor asupra lor.

Din perspectiva competențelor atribuite de Constituție, pentru Consiliul Superior al Procurorilor acest exercițiu legislativ este semnificativ și instituția exprimă deschidere pentru toate activitățile considerate necesare, astfel încât cetățenii să beneficieze de un cadru normativ consolidat și aliniat principiilor de drept.

Consiliul Superior al Procurorilor