La lucrările celei de-a 129-a sesiune plenare a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei[1] desfășurată la 10-11 decembrie 2021, au participat doamna Angela Motuzoc, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și domnul Andrei Roșca, membru al Consiliului, procuror detașat, care au prezentat poziția instituțională referitoare la două subiecte privind Republica Moldova:
- modificările la Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, operate la 24.08.2021;
- proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile administrative din organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, elaborat de Ministerul Justiției.
În contextul schimbului de opinii cu experții, s-a relevat că amendamentele legislative în speță urmează a fi tratate cu maximă atenție și diligență, având în vedere impactul acestora asupra principiului independenței procurorilor și asupra mandatului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor.
Potrivit poziției susținute de CSP, la nivel național trebuie să existe consultații largi, consens vizibil, contribuție extinsă și expertiză de profil, care să stea la baza elaborării regulilor pentru procedurile de verificare și să asigure alinierea acestora la ordinea de drept națională și la standardele europene.
De asemenea, s-a estimat că funcționalitatea instituției Procuraturii este o așteptare legitimă a societății și pentru a asigura nivelul înalt al responsabilității procurorilor trebuie să existe reguli foarte clare de evaluare a acestora.
Respectiv, elementele-cheie care pot asigura credibilitatea și legitimitatea unor asemenea proceduri extraordinare sunt - consensul larg și discuțiile profunde, în grupuri de lucru reprezentative formate din reprezentanți ai autorităților publice, cadre universitare, societatea civilă, experți în domeniul dreptului, cu mare miză pe contribuția academică și pe bunele practici, abordare care este în acord cu principiile statului de drept.
Consiliul Superior al Procurorilor apreciază efortul experților Comisiei de la Veneția care contribuie la identificarea celor mai bune soluții legislative pentru asigurarea, la nivel național, a procedurilor corecte, obiective și legale în privința funcționarilor din justiție în acord cu așteptările societății.
_______________
[1] Comisia de la Veneţia, creată în 1990, reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale. Comisia este recunoscută pe plan internațional drept o instanţă de reflectare independentă. Comisia de la Veneţia contribuie, în egală măsură, la diseminarea şi dezvoltarea patrimoniului constituţional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluţii constituţionale pentru statele în tranziţie, conform standardelor şi bunelor practici în domeniu. Principala sarcină a Comisiei de la Veneția este de a acorda asistență și consiliere țărilor individuale în probleme constituționale pentru a îmbunătăți funcționarea instituțiilor democratice și protecția drepturilor omului. Accentul principal al activității Comisiei de la Veneția se referă la proiectele de constituții și amendamente constituționale, însă Comisia acoperă și legea para-constituțională, adică legi apropiate de Constituție, cum ar fi legislația minorităților sau legea electorală. La solicitarea unei curți constituționale, Comisia de la Veneția adoptă, cu titlu consultativ, Avize amicus curiae asupra unor chestiuni de drept constituțional comparat și internațional.
Consiliul Superior al Procurorilor