Având în vedere dezbaterea intensă din spațiul public pe subiecte legate de activitatea Consiliului Superior al Procurorilor considerăm necesar să intervenim cu precizări, deoarece narativele folosite în adresa noastră conduc spre ideea că se dorește dezinformarea societății.
     Accentuăm că în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor întotdeauna a existat deschidere spre o comunicare corectă pe subiectele de interes profesional. Totuși, anumite poziții au fost exprimate mai rar, deoarece obligația de rezervă și de păstrare a confidențialității unor informații impun mai multe limite, pe care avem obligația stabilită de lege să le respectăm.
     Considerăm relevant să explicăm că activitatea Consiliului Superior al Procurorilor se reflectă în ședințele de plen, în hotărârile adoptate și în avizele transmise în contextul cooperării instituționale.
     Aceasta este ordinea firească de activitate a unei instituții publice și anume acest sens îl oferă principiile statului de drept într-o societate care își dorește să demonstreze maturitate în dezvoltare. 
     Precizăm că nu ne dorim escaladarea mediatică a contradicțiilor de viziune, înțelegând că activitatea sistemului Procuraturii urmează a fi gestionată conform legii, în discuții constructive, din care să rezulte soluții relevante contextului național, aliniate la bune practici ale altor state și la recomandările mecanismelor de monitorizare.
     Regretăm poziția exprimată recent de către unul dintre membrii non-procurori ai Consiliului Superior al Procurorilor, din rândul societății civile și respingem categoric afirmațiile lansate privind inconsecvențele din activitatea instituției.
     Modul de prezentare a situației, exprimat în postarea de referință, are o pronunțată factură tendențioasă și transmite un mesaj distorsionat către societate.
     Afirmația privind lipsa intenționată de la ședința Consiliului Superior al Procurorilor demonstrează că au fost ocolite atât prevederile legii, cât și normele deontologiei profesionale, fiind vădit desconsiderate drepturile tuturor participanților, care s-au prezentat, în ședință, la data de 25.01.2023.
     Este important să subliniem că membrii Consiliului Superior al Procurorilor din rândul societății civile sunt salarizați din bugetul public pentru deținerea acestei calități, iar recunoașterea că neprezentarea a fost intenționată sfidează nu doar bunul simț, dar și relevanța raportului juridic financiar.
     Respectiv, deducem că întreaga poziție care a fost exprimată public, în care s-au folosit în mod declarativ sintagme privind „vicierea concursurilor”, „intenții meschine”, „persoane toxice”, ,,victimizându-se”, a fost îndreptată exclusiv spre crearea zgomotului mediatic pentru a distrage atenția societății de la problema principală – blocarea artificială a activității Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a crea aparența unui vid instituțional și, eventual, pentru a justifica o lipsă de abilitați în exercitarea calității deținute și rolului membrului Consiliului Superior al Procurorilor.
     Pentru informarea corectă a societății menționăm:
-    este contrară ordinii de drept explicația ”pentru a putea verifica integral toți candidații la funcția de procurori și procurori-șefi, precum și lista procurorilor ce urmează a fi stimulați prin acordarea distincților”.
     O asemenea afirmație ar putea crea impresia unor ingerințe serioase în cariera procurorilor, or, membrii Consiliului Superior al Procurorilor nu dețin asemenea competențe. Pentru verificări sunt organe stabilite de lege: Serviciul de Informații și Securitate, Autoritatea Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție, Serviciul Fiscal de Stat, Colegiul de disciplină și etică, Colegiul pentru selecția și cariera procurilor, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor, Inspecția procurorilor, or, este imposibil să consideri că apriori nu sunt credibile toate aceste instituții de stat.
-     proiectul ordinii de zi a ședinței Consiliului Superior al Procurorilor se plasează oficial pe pagina instituției, iar modificarea/completarea acesteia se face doar în ședință de către plenul Consiliului Superior al Procurorilor. 
     Agenda ședinței Consiliului Superior al Procurorilor nu poate fi modificată pe un ”chat comun de lucru”, de pe aplicație telefonică, utilitatea căreia are doar relevanță tehnică. Modificarea agendei este atribuția plenului Consiliului Superior al Procurorilor întrunit oficial în ședință.
-    membrii Consiliului Superior al Procurorilor pot să se documenteze din surse deschise și dacă dețin anumite informații, considerate relevante despre procurori, acestea trebuie prezentate oficial, în ședință publică, dar nu „verificate” într-un mod netransparent. 
     În situația când existau careva indicii despre unii procurori acestea trebuiau prezentate în ședință, public și transparent, cu înaintarea propunerii, eventual, de amânare a examinării subiectului, astfel încât să fie clar și destinatarilor procedurilor care este cauza ce a împiedicat desfășurarea ședinței.
-     toate aceste afirmații au potențialul de a afecta grav atât independența și imparțialitatea procurorilor, cât și transparența procesului decizional. Din această postare poate fi dedus faptul ca procurorii sunt ”verificați”, încă printr-o modalitate, care este netransparentă și neclară. 
     Ar putea exista multiple consecințe juridice din asemenea afirmații, în legătură cu competența membrilor Consiliului Superior al Procurorilor de a face careva ”verificări” altele decât cele stabilite de lege. 
Principiile statului de drept impun că orice examinare, investigație, verificare să fie efectuată conform unor reguli clare și previzibile și cu informarea persoanei vizate.
     Deținerea de către o persoană a statutului de procuror nu este o scuză ca verificările față de aceștia să fie efectuate într-o manieră neclară și netransparentă, fără a i se acorda posibilitatea de a se apăra în cadrul unei asemenea „verificări”.
     Or, în aceste condiții suntem în prezența riscului admiterii unor abuzuri grave la adresa procurorilor, care urmează a fi verificați doar în condițiile stabilite de lege și doar în ordinea competențelor instituțiilor abilitate.
     Am accentuat anterior și reiterăm și cu acest prilej că independența procurorilor este un principiu ce urmează a fi aplicat în practică prin acțiuni oneste și de bun-simț.
     Este adevărat, independența procurorilor reprezintă un bun al cetățeanului și tocmai în virtutea acestei teze, trebuie să asigurăm prin conduita fiecăruia dintre noi că standardul vizat este o realitate.
     Este inadmisibil să creăm tertipuri de „verificări”, să transmitem societății un narativ distorsionat despre acestea, dacă ele nu au un izvor legal, deoarece există riscul să decredibilizăm esența și preeminența dreptului.
     În același context menționăm că sunt eronate informațiile despre un pretins volum de analiză a profilului de integritate a mai mult de 200 procurori pentru ședința vizată, precum și cele legate de inconsecvența lucrărilor de organizare a ședinței, pe care le calificăm doar un pretext de negare a responsabilității pentru conduita profesională nedemnă atestată în acest caz.
     Noi suntem conștienți că imaginea instituției Procuraturii comportă vicii și că sunt necesare intervenții instituționale pentru a asigura evoluții în consolidarea capacităților și încrederii, dar în asemenea inițiative urmează a fi excluse etichetările, orgoliile și imixtiunile neprevăzute de lege, deoarece acestea pot influența negativ orice proces de reformare, cât de bine intenționat ar fi.
     Procurorii au o misiune importantă în atribuțiile lor funcționale, reflectată în fluxul mare de dosare, investigații, petiții care parvin zi de zi și acest efort trebuie analizat într-un mod echilibrat, fără emoții, dar prin prisma indicatorilor stabiliți de lege.
     Respingem acuzația că intervențiile noastre publice sunt făcute în scop de victimizare, deoarece, în pozițiile asumate de-a lungul mandatului am îndemnat întotdeauna spre un dialog corect, obiectiv și bazat pe respect reciproc, condiție pe care o considerăm fundamentală în evoluția sistemului Procuraturii ca parte a acestei societăți ce își dorește un parcurs corect de transformare.

Membrii Consiliului Superior al Procurorilor, procurori detașați:

Inga FURTUNĂ         semnat
Eduard VARZAR       semnat
Andrei ROȘCA          semnat
Constantin ȘUȘU      semnat
Angela MOTUZOC    semnat